Cum functioneaza alianta terapeutica in psihoterapie

   La inceputul psihoterapiei si o buna perioada dupa ce ai inceput-o, vorbesti, nu intelegi de ce poti sa vorbesti despre orice, cu ce ajuta...dar vorbesti, pentru ca totul e incarcat de afect, tensionat, se cere descarcat, inteles. Unele sunt lucruri pe care le stii de mult, pe care le-ai mai spus in speranta ca vei gasi un sens, o rezolvare. Dar apar si lucruri de care nu iti mai aminteai, pe care le considerai irelevante; ajungi sa le spui si pe alea, nu stii daca sunt importante. De fapt, nici nu prea intelegi ce faci. Uneori, parca te simti mai rau decat inainte, tot rascolind prin toate sertarele si dulapurile mintii tale. Dai peste amintiri, lucruri demult uitate, lucruri care iti trezesc amintiri neplacute, rufe murdare poate, dar faci si curatenie in acelasi timp, sortezi, reasezi. Dupa o vreme, simti niste schimbari mici, pe ici, pe colo, fara sa intelegi cum s-au produs, ce le-a determinat. Totul vine treptat, cu pasi mici, pe nesimtite. E doar, mai bine! 

   Asisti la propriul tau proces terapeutic si inveti in "apres coup", cand te uiti retrospectiv, dupa ce ai ajuns sa rezolvi lucruri. Abia atunci intelegi cum ai rezolvat, ce ti-a zis, cum a facut, inveti modul terapeutului de a se raporta la tine cand erai regresat, cand puteai sa elaborezi, cand erai pregatit. Sau, inveti ca poti sa te uiti la tine in mai multe moduri decat stiai pana acum; din mai multe unghiuri, la mai multe nivele de profunzime. Ceva ce era privit bidimensional, treptat devine multidimensional. Acum vezi si nuantele, nu numai culorile. Asta iti da optiuni mai variate, iti largeste orizontul si totul devine mai flexibil. Si lucruri care pareau imposibile, acum pot fi atinse. 

   Psihoterapeutul e ca un Eu aliat benign, care devine adeziv Eului tau, pana ce il contamineaza pe acesta cu benignatatea lui, il sprijina sa se imputerniceasca, sa se construiasca sau, pur si simplu, sa se normalizeze. El este acolo, pana cand tu vei putea face singur toate astea. Astfel, el iti da un instrument pe care il poti folosi, mult dupa ce psihoterapia s-a incheiat.